A venit seara. M-am întors de la serviciu, am făcut o baie lungă și relaxantă și m-am apucat să pregătesc cina. Era vară, cald în timpul zilei, dar seara era un aer plăcut, răcoros. Am deschis ferestrele și am inspirat de câteva ori. Am pus muzica mea preferată. Eram foarte bine dispusă pentru că astăzi semnasem un contract cu un client important.
Dintr-o dată a sunat telefonul – un număr necunoscut. Nu am vrut să răspund, dar m-am gândit că mă sună de la serviciu.
– Alo”, am spus, fără să-mi pot ascunde nerăbdarea.
– Bună ziua. Vă sun ca să vă spun că vă iubesc soțul. – Am auzit o voce catifelată, feminină.
– AAA… Super… Felicitări… – am mormăit ferm, dar cu ochii mei de fantezie îl vedeam pe soțul meu înșelându-mă cu vreo curvă.
– Asta e tot? Asta e reacția ta? E clar că spunea adevărul, că nu l-ai mai iubit de mult timp.
– E clar că spunea adevărul… – am șoptit, încercând să îmi stăpânesc lacrimile.
– ‘Peter a spus că l-ai amenințat că te vei sinucide dacă pleacă. Manipulare jalnică!
Și deodată mi-am dat seama – numele soțului meu nu era Peter! M-am simțit ușurată, dar după un timp mi-am dat seama că această tristețe va fi resimțită de o altă femeie. Am decis să ripostez.
– Fată, ce e cu tine? Sunt foarte mulțumită că avem gusturi asemănătoare. Ia-l singur – îl vei hrăni, îi vei spăla șosetele și îi vei mirosi cămășile transpirate. Nu uita să fii cu ochii pe tăierea unghiilor și spălarea părului. Veți fi atât de fericiți! Acceptă felicitările mele!
– Despre ce vorbești! Ce șosete? Ce unghii?
– Soțul tău. Peter, sau cum îl cheamă.
Sunetul de sfârșit al apelului a răsunat ca răspuns. S-ar putea să fi salvat o femeie de atacurile unei fete dezechilibrate.7