– ‘Mamă, am de gând să las copiii cu tine, pentru că nu mai pot cu ei. Trebuie să fug la cosmeticiană, m-am neglijat complet’, i-am spus mamei, pentru că eram sigură că nu se va supăra.
– ‘Nu, nu pot să stau cu ei, îmi pare rău’, mi-a răspuns ea. – Gândește-te la altceva, eu am planurile mele.
– Ce planuri, mamă? Ești pensionară, nu ieși din casă toată ziua. Iar copiii mei nu au nevoie de atenție specială, sunt independenți. Doar să fii alături de ei dacă au nevoie de ceva – nu aveam de gând să cedez, pentru că știam că mama avea uneori toanele ei.
– Dacă sunt la pensie, nu pot avea planuri și lucruri de făcut? – nu voia totuși să renunțe. – Am planuri pentru azi, mâine și poimâine, săptămâna viitoare. Voi întârzia la spectacol din cauza ta. Ajunge, ia copiii și pleacă de aici.
– Alte bunici sunt fericite să stea cu nepoții lor, chiar ele însele cer asta, iar tu… – M-am simțit foarte ofensată de mama. – Ai atât de mult timp liber, ai putea să mă ajuți cât mai ești în putere.
– Îmi cer scuze, cum poți să pui pe seama mea educația copiilor tăi. Eu v-am crescut pe tine și pe fratele tău, v-am pus pe picioare și asta e de ajuns. Misiunea mea e completă, acum e rândul tău. În plus, e deja amiază. Ai hrănit copiii? Nu o să le gătesc
– nu am avut timp, le-am cumpărat găluște, le plac. Poți să le încălzești, le vor mânca cu plăcere.
– A cumpărat găluște – m-a tachinat mama. – Fiică, du-te acasă și gătește mâncare normală. În curând îți vor fi luați copiii dacă îi tratezi așa. Vecinei noastre nu i-a păsat și cum s-a terminat? Două dintre fiicele ei au ajuns în orfelinate.
Soțul meu m-a părăsit când fiul meu mai mare avea doar 3 ani. De atunci am renunțat la o mulțime de lucruri, am muncit și nu am cerut niciodată ajutor financiar de la nimeni. Nici măcar nu am primit pensie alimentară, doar un transfer modest o dată la șase luni de la fostul meu soț. Dar mama nu a apreciat niciodată cât de bine mă descurcam. A cui sunt copiii, ale cui sunt problemele – asta credea ea.
Toate responsabilitățile cad asupra mea, lucrez cu normă întreagă și încă mai fac bani în plus pentru a le oferi copiilor tot ce au nevoie. Am cunoscut recent un bărbat de vârsta mea care are și el un copil și este văduv. De aceea am vrut să am mai multă grijă de mine, dar, după cum vedeți, nici aici nu pot conta pe ajutorul mamei, trebuie să mă descurc singură.
