Acum 17 ani, mama noastră a decis să plece la muncă în Italia. A plecat și a uitat de noi pentru totdeauna. Bunica mea a avut grijă de noi. Ca urmare, am moștenit apartamentul ei. Astăzi, mama mea are 58 de ani. În Italia, și-a găsit repede un soț și a început să trăiască pentru ea. Apropo, nu ne-a trimis niciun ban în acești 17 ani.
Dar acum și-a amintit brusc de noi! De ce? Adevărul este că mama spera la următorul lucru: să trăiască cu un italian bogat și apoi să preia toate proprietățile acestuia.
Așa că nu s-a gândit la viitorul ei. A cheltuit toți banii pe care îi avea la îndemână. Dar, în cele din urmă, a avut parte de o surpriză neplăcută. Când soțul ei a murit, s-a dovedit că a lăsat toate proprietățile rudelor sale. Mama s-a întors acasă fără nimic. Între timp, eu și sora mea ne gândeam ce să facem cu apartamentul bunicii noastre.
Amândouă eram încă necăsătorite, așa că am decis să avem trei copii și să cumpărăm câte un apartament. Și să împărțim banii care ar fi rămas între noi. Dar mama a interferat cu planurile noastre. A venit și a spus că are o parte din acest apartament. A amenințat că pleacă, spunând că ea este fiica ei, iar noi suntem doar nepoți!
I-am arătat mamei noastre toate documentele și, cel mai probabil, ea și-a dat seama că nici prin intermediul instanței nu va obține nimic. Atunci mama a sugerat o a doua opțiune: eu și sora mea ar trebui să contribuim și să-i cumpărăm un apartament. Vedeți, trebuie să ne îndeplinim datoria față de tatăl nostru, și nu este vina ei că soțul ei a lăsat-o cu doi copii.
Până acum, nu facem nimic. Mama locuiește cu noi trei. Ea a spus că va speria toți potențialii cumpărători până când îi vom cumpăra cel puțin un apartament. Și ce ar trebui să facem acum? Nu o putem arunca în stradă. Și cum o să cumpărăm un apartament dacă nu putem face rost de bani decât după ce se vinde apartamentul bunicii? Pe scurt, situația este foarte dificilă.
