Străbunica Vaniei locuia în America. Ea nu se mai întorsese acasă de mult timp și vorbea cu rudele ei doar la telefon. Anii treceau, dar ea nu întinerea. În timpul vieții, femeia în vârstă a reușit să acumuleze o avere considerabilă, pe care nu știa cărei rude să o lase. Ea a decis să călătorească prin Rusia și să-și viziteze rudele pentru a le cunoaște mai bine.
Părinții lui Vanya au fost ultimii pe care i-a vizitat. Când Vanya s-a întors de la școală, ea stătea deja în bucătăria lor. -“Vania, vino în bucătărie. Avem oaspeți aici. Străbunica ta din America a decis să ne viziteze.
Ți-a adus un cadou, este în camera ta”, a spus mama lui Vania. -“Bună ziua”, a spus Vanya timid, intrând în cameră. -Iată-l pe Vania al nostru. Uite ce chipeș este, învață bine, vrea să devină economist”, și-a imaginat cu mândrie tatăl pe fiul său. -“Eu vreau să fiu marinar, căpitan. Nu mă interesează economia voastră.
-“Termină cu prostiile”, se înfurie tatăl. -Un căpitan? Mă întreb de ce?”, îl întrebă străbunica pe Vania. -“Pentru că asta e o slujbă de bărbat adevărat. Eu voi munci pentru țara mea.
-“Vrei să vii cu mine în America și să înveți să devii bancher?”, i-a sugerat străbunica ei. -“Bineînțeles că vreau”, au strălucit ochii lui Vania. -“Și tu la fel. Ți-am spus că vreau să devin căpitan, punct. -Bine, atunci promite-mi că nu-ți vei trăda visul și că vei deveni cu siguranță căpitan.
A trecut mult timp de când nu am mai întâlnit un bărbat adevărat. Îmi amintești de răposatul meu fiu, el a fost soldat. Și eu am visat să devin un bărbat adevărat când eram copil”, a zâmbit oaspetele. -“Îți promit. Voi veni să vă vizitez în America pe nava mea. Îți dau cuvântul meu de onoare. -“Te cred. Acum știu cine este demn. Trebuie să mă întorc, te aștept în vizită, Vania.
